Nu trebuie să fii un super analist financiar sau auditor că să detectezi relativ simplu și rapid dacă informațiile prezentate în situațiile financiare pregătite de companii conțin neregularități importante sau mai grav chiar ascund fraude sau prezintă deformat sau incomplet aspecte care le influențează semnificativ rezultatele raportate.
Tot ce trebuie să știi sunt doar câteva semnale de avertizare, așa zisele „accounting red flags” pe care le poți identifica doar citind situațiile financiare publicate ale firmelor.
Cele mai evidente și simplu de identificat semnale de avertizare care pot fi extrase din situațiile financiare publicate ale firmelor sunt:
1. Raportul Auditorului situațiilor financiare
2. Evoluția Ratelor capitalului de lucru (working capital) al firmei
3. Marjele de profit generate
4. Tranzacțiile cu părțile afiliate
5. Compararea cash-flow-ului generat din activitatea de bază cu profiturile realizate
6. Ratele de îndatorare și costurile cu dobânzile
Primul astfel de semnal de avertizare este Raportul de Audit
Există un caz celebru al unui mare furnizor de pachete turistice, Thomas Cook, care a intrat în faliment prin fraudarea multor investitori de bună credință.
Dacă acești investitori ar fi înțeles corect mesajul transmis de raportul de audit din anii premergători falimentului probabil că s-ar fi gândit mai mult înainte să investească în această firmă.
In anii premergători falimentului auditorul a prezentat un raport fără rezerve privind modul în care au fost pregătite situațiile financiare anuale ale Thomas Cook împreună cu un paragraf separat de atragere a atenției asupra riscurilor cu care se confruntă firma privind continuarea în viitor a operațiunilor sale menționând totuși că această observație nu atrage și includerea unei rezerve în opinia de audit.
Până aici toate bune, cu toții știm că un raport de audit fără rezerve înseamnă că auditorul este de acord cu conținutul situațiilor financiare anuale publicate de firmă.
Mulți utilizatori nefamiliarizați cu limbajul tehnic al auditului financiar au concluzionat că dacă raportul de audit este unul fără rezerve, situația financiară a firmei nu prezintă probleme, chiar dacă raportul includea și un paragraf privind dubiile auditorului cu privire la continuitatea operării în viitor a firmei, fără însă că aceste dubii să fie incluse în opinia cu rezerve.
Conform standardelor generale de audit:
Paragraful din raportul de audit privind evidențierea unor aspecte din situațiile financiare se referă la o chestiune prezentată sau detaliată în mod corespunzător în situațiile financiare care, în opinia auditorului, este de o importanță atât de mare încât este fundamentală pentru înțelegerea situațiilor financiare de către utilizatorii acestora.
In timp ce pentru o opinie de audit fără rezerve auditorul oferă practic un „certificat de sănătate” pentru situațiile financiare auditate.
Revenind la cazul nostru, evidențierea îndoielilor privind continuitatea activității în raportul de audit oferă un prim indiciu utilizatorilor situațiilor financiare că anumite aspecte privind sănătatea financiară a firmei respective nu au fost prezentate sau detaliate complet în aceste situații financiare.
Neincluderea sau menționarea incompletă a unor astfel de informații în situațiile financiare de către managementul firmei ar putea fi totuși motivată fie de un anumit grad de incertitudine privind confirmarea în viitor a trendurilor negative înregistrate de societate sau a evenimentelor care pot afecta negativ existența societății, fie de un optimism exagerat al managementului firmei justificat de faptul că nu există o baza solidă sau suficient de rațională că în viitor se vor confirma aceste „trenduri negative”.
Un prim pas ulterior pe care îl pot face utilizatorii în astfel de situații este să compare indicatorii financiari ai firmei calculați pe baza situațiilor financiare prezentate împreună cu alte informații financiare și non-financiare legate de firmă și să concluzioneze dacă și aceștia indică același tip probleme pe care auditorul le-a menționat privind riscurile legate de continuarea activității firmei analizate în viitor.
Următoarele sunt exemple de circumstanțe în care auditorul poate considera necesar să includă în raportul de audit un paragraf care doar să evidențieze anumite aspecte, fără însă să exprime și o rezervă legate de acestea:
• O incertitudine legată de rezultatul viitor al unui litigiu sau al unei acțiuni de reglementare foarte importante
• Un eveniment semnificativ apărut după data la care au fost întocmite situațiile financiare și data la care a fost emis raportul de audit.
• Un eveniment major care a avut sau continuă să aibă un efect semnificativ asupra poziției financiare a entității sau asupra rezultatelor operațiunilor
• Tranzacții semnificative cu părți afiliate
In concluzie utilizatorii situatiilor financiare vor trebui să ia în calcul nu doar aspectele mentionate de auditor în paragrafele de rezerve ale rapoartelor de audit la situatiile financiare ci și aspectele pentru care auditorul atrage atentia chiar dacă acestea nu sunt incluse în categoria opiniei de audit cu rezerve.
Acest material are un caracter informativ și general și nu poate fi considerat consultanță fiscală, legală sau de altă natură.
